Sufletul este frumusetea noastra intetrioara, ceea ce construim dealungul vietii , acea aglomerare de sentimente si momente care stabileste o bariera intre noi si animale. Este acel ceva care apare in fiecare poveste de dragoste si dispare intr-un moment de nervozitate sau ura , urmat de cuvinte nechibzuite.
Sufletul e o poveste care incepe cu o carte formata doar din doua banale coperte care capata forma dealungul vietii , colectionand pagini cu sentimente si amintiri trecute si prezente care ne confera acea latura sensibila , care ne face capabili de sentimente profunde . "Cartea " capata volum si forma dealungul vietii , datorita tuturor celora care ne inconjoara si care isi imprima o mica parte din sufletul lor in al nostru , modelandu-ne credintele.
Sufletul nu e ceva preinstalat , nu e ceva cu care te nasti ci e rezultatul muncii pe care o depui in drumul aspiratie noastre spre ceva mai bun decat prezentul .
De prea multe ori vorbim de suflet ca de un obicet , cand el este acea unda ce ne alimenteaza viata si personalitatea in mod constant , e acel ceva care ne face capabilii sa iubim o persoana pentru cine este ea cu adevarat , acel ceva care constrazice ratiunea umana de fiecare data cand trebuie sa luam o deciztie .
Exista o definitie stiintifica a sufletului , dar e atat de banala si nesemnificativa pe langa ce reprezinta el cu adevarat , reprezinta umanitatea in toata splendoarea ei .Lasam cate o bucate din sufletul nostru in inima fiecarei persoane pe care o iubim sau o admiram , il lasam acolo ca sa nu fim uitati , ca sa fim amintiti cu zambetul pe buze .
Exista expresia " nu ai suflet " , nu exista asa ceva , toata lumea are suflet numai "cartea " unora e mai voluminoasa decat a altora incat ceilalti nu s emai satura din " citit" iar cei "fara suflet " au putine pagini si multe coperte , diverse masti pentru fiecare om intalnit..
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu