Ploaie de vara

Ma bucurasem cand am scapat de inlantuirea silita a institutiei careia ii calcam pragul 5-6 zile pe saptamana , institutia a carui rol este sa ma formeze  ca persoana , sa ma educe dar nu face nimic mai mult decat sa-mi iroseasca o mare parte din timp , macar e bine ca ma forteaza sa ma formez singura, in lipsa altor elemente care ar trebuii sa o faca , cu exceptiile de rigoare .
Plictiseala invaluie aerul pe care il respir in fiecare zi de dimineata de la 7 pana tarziu pe la 12 , omorandu-mi zambetul meu "indestructibil " si pofta de ceva nou , dar imi prieste intr-o anumita masura pentru ca nu mai sunt nevoita sa ma ascund dupa aparente , ci imi permit sa fiu eu , cea fara masca cotidiana , masca care creaza imaginea celeilalte persoane din mine , opusul .
Caldura dogoritoare ma impiedica sa-mi petrec mai mult timp departe de tehnologie si ma obliga sa-mi termin cartea inceputa acum cateva zile "Invitatie la vals "  de M. Drumes . vremea s-a inrautatit in sensul ca imi facusem planuri pentru saptamana ce v-a urma dupa plictisitoarea zi de azi  , ploua , e prima ploaia de vara , prima din multele ce vor urma .
Dar nu prima din multele care mi-au desfatat simturile in anii trecuti , care acum sunt inca vii in amintirile mele crude  , si in orice caz nu prima care ma indeamna sa folosesc dusul de afara ( ecologic , ca mai nou cica e cool ) . Indata ce am vazut ca ploia calduta scalda pamantul insetat de racoare , am insfacat halatul moale din nu stiu ce material , si cu pasi inceti ma indrept spre desfatarea simturilor mele . Picuri calduti imi ating pielea catifelata facand-o sa uite de plictiseala  , ajunsa in fata cabinei de dus , deschid usa cu pofta , imi dezbrac trupul de halat si cu sete dau drumul apei caldute .
Nimic nu se compara cu un dus in natura ,sub cerul liber incarcat cu nori si picuri plapanzi de ploie care-mi ating picioarele proaspat epilate facandu-le sa spuna " O da !"  , in ciuda faptului ca toti vecinii s-au adapostit in caselele lor obscure ( ce fraieri , nu stiu ce pierd ! ) doar eu nu ma grabesc si dinpotriva imi incetinesc ritmul obisnuit , ca sa ma bucur de apa ce-si continua cursul dealungul  trupului meu infierbantat de caldura neintrerupta a zilelor trecuta . Ahhhh cata desfatare , simturile o iau razna , zambesc ca un copil inocent sub stapanirea apei ( chiar semnul meu zodiacal se afla sub semnul apei ) care-i da trupului meu o alta stralucire  , imi plimb mainile firave delaungul pielii moale  , strang apa in mainii si o propulsez desupra fiintei mele inerte observand picaturile uriase ce formeaza , dar apoi isi pierd forma tot in mainile mele , lovindu-le cu putere .
Stateam acololo singura  , bucurandu-ma de simplitatea si banalitatea apei  la doar doi pasi de civilizatie si totusi parca ma intorceam in timp unde totul era natural , nealterat de mana omului , mai simplu si mai perfect .